Toporul a spus adevarul
Criminalistic.ro April 21st, 2010De multe ori, investigarea criminalistică, ne pune în faţa unor situaţii unice şi care pot să nu se mai repete în întreaga activitate a unui criminalist, aceste situaţii pun de cele mai multe ori specialistului criminalist probleme deosebit de complexe, probleme care trebuie abordate cu o mare atenţie studiindu-se toate faţetele cazului respectiv.
Implicaţiile unor asemenea cazuri sunt de cele mai multe ori extreme, atât în plan economic, prin nivelul prejudiciului produs, cât şi moral, uman, prin implicaţiile deosebite ce care le au în viaţa unor semeni de-ai noştri, a căror muncă poate fi distrusă în câteva momente, într- o singură noapte.
Un asemenea caz a apărut atunci când dispeceratul I.P.J. Timiş a fost anunţat de distrugerea unei livezi de cireşi aflată undeva pe raza localităţii Nădrag. Echipa deplasată la faţa locului a fost pusă în faţa unei situaţii aproape dureroase ; o întreagă livadă de cireşi tineri aflaţi în primul an de rodire, era culcată la pământ pomii fiind tăiaţi unul câte unul. Priveliştea era mai mult decât dezolantă, era o crimă împtriva naturii şi a roadelor ei.
Cercetarea locului faptei, nu a putut releva urme care să ne pună pe urmele autorilor acestei oribile fapte, la care prejudiciul cumulat era estimat la aproape un miliard de lei. Dar de la faţa locului au fost ridicate un număr de 14 (patrusprezece) resturi de cireşi tăiaţi, la care în zona tăieturii au fost identificate urme vizibile ale unui obiect tăietor.
Încă de la faţa locului, am observat pe suprafaţa pomilor tăiaţi, în zona secţionată, urme sub formă de striaţii, care prezentau o serie de particularităţi , de elemente, care ar fi putut duce la identificarea obiectului creator.
În faza iniţială, pe baza constatărilor, chiar la faţa locului, am apreciat că secţionarea copacilor s-a făcut cu un obiect tăietor de lovire, de genul topoarelor, securilor, toporiştilor, excluzându-se varianta unor obiecte tăietoare de forfecare (foarfeci, cleşti etc.) sau de alunecare-frecare (fierestrău, joagăr, bomfaier etc.). Această primă concluzie, care ne-a dus la identificarea de gen a obiectului creator a urmelor, s-a bazat în principal pe faptul că, la suprafaţa tăieturii am identificat o serie de striaţii longitudinale dispuse paralel de-a lungul suprafeţei tăiate a lemnului.
Ulterior prin investigaţii s-a stabilit că proprietarul livezii se afla în conflict cu mai mulţi localnici dintr-un sat învecina , conflict care se perpetua de mai multă vreme. Astfel lucrătorul de cercetare penală, care a preluat investigarea cazului a procedat printre alte activităţi specifice şi la ridicarea unui număr de patru topoare, de la localnicii despre care se cunoştea că erau în dispută cu proprietarul livezii.
Având la dispoziţie cele patru topoare şi resturile de pomi tăiaţi ridicaţi de la faţa locului, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice traseologice prin care să se stabilească: dacă secţionarea copacilor ridicaţi de la faţa locului putea fi executată cu unul din cele patru topoare puse la dispoziţie.
Puşi în faţa unei astfel de lucrări am procedat pentru început la executarea de macrofotografii metrice (de umbre) ale suprafeţelor tăieturilor. Trebuia ţinut cont în principal şi de faptul că, cu timpul lemnul se usucă iar striaţiile descoperite la nivelul acestora se deformează, îşi schimbă forma sau chiar se pot resorbi, datorită faptului că, copacii în litigiu erau tineri, în perioadă de creştere şi formare a tulpinii şi fibra lemnoasă era elastică.
După executarea acestor macrofotografii s-a pus problema executării de modele de comparaţie. Această activitate a presupus o muncă destul de laborioasă, deoarece, în litigiu se aflau un număr de patru topoare, care la rândul lor trebuiau studiate pe ambele feţe ale muchiei de tăiere. O problemă deosebită de care a trebuit să ţinem cont, a fost aceea a suprafeţei reduse de contact dintre lama toporului şi cea a copacilor, care fiind tineri aveau în medie un diametru de doar 3-4 cm.
Iniţial am încercat formarea de modele de comparaţie pe folie de staniol şi în plastelină dar rezultatele nu au fost satisfăcătoare, astfel am apelat la executarea de modele de comparaţie în acelaşi fel de lemn, respectiv resturi de cireşi tineri din aceiaşi livadă. Am procedat la executarea de tăieturi succesive cu topoarele în litigiu din ambele direcţii ale lamelor, luând porţiuni succesive ale lamelor din 3 în 3 cm pe care le-am aplicat prin presare pe suprafaţa bucăţilor de lemn aduse pentru crearea modelelor de comparaţie. Am creat astfel o serie de tăieturi succesive cu fiecare lamă de topor considerat în litigiu.
Aceste tăieturi model de comparaţie le-am fotografiat imediat metric macroscopic (de umbre). Realizând ulterior pozitive ale acestor zone (şi a celor în litigiu), am procedat la compararea acestor fotografii, încercând să stabilim o posibilă zonă de coincidenţă, la care să identificăm posibilele continuităţi liniare între striaţiile descoperite la tăieturile în litigiu şi cele create ca model de comparaţie .
În paralel, am procedat la executarea de comparaţii directe, între tăieturile în litigiu şi cele realizate ca model de comparaţie, folosind microscopul comparator şi efectuând diferite combinaţii logice între acestea.
Folosind metoda examinării macrofotografiilor, am avut surpriza (plăcută) de a descoperii că urmele create cu lama toporului ridicat de la unul din localnicii suspectaţi de comiterea faptei (T.C.), prezintă o continuitate liniară (deosebit de clară) cu urmele de tăiere descoperite pe suprafaţa a şase dintre cei 14 copaci tăiaţi, descoperiţi şi ridicaţi de la faţa locului.
Examinarea microscopică consecventă a tuturor urmelor în litigiu şi a celor model de comparaţie cu ajutorul microscopului comparator, ne-a întărit concluzia iniţială, fiind descoperite continuităţi liniare la nivel microscopic, între urmele în litigiu şi cele model de comparaţie create de lama toporului ridicat de la numitul T.C..
Toate aceste concluzii au fost ilustrate prin fotografii de examinare complexe care au dus în final la concluzia certă formulată respectiv aceea că : urmele de tăiere descoperite pe suprafaţa a şase din cei 14 copaci tăiaţi puşi la dispoziţie şi consideraţi în litigiu, au fost create de lama toporului ridicat de la numitul T.C.
Astfel, o muncă de peste 40 de zile de examinări şi comparaţii, desfăşurată cu mare atenţie, cu răbdare şi pasiune ne-a adus satisfacţia finală a unui rezultat pe care la început nu în prevedeam.
Concluzia dată de noi, a fost întărită ulterior de testarea poligraf, unde, din cei examinaţi doar numitul T.C. a fost identificat ca având un comportament simulat. Astfel, din nou ştiinţa criminalistică a adus probe indubitabile în sprijinul descoperirii şi dovedirii vinovăţiei unei persoane, care a creat un prejudiciu desoebit de mare şi care prin inconştienţa sa a distrus ceva care nu va putea fi refăcut decât după mulţi ani de muncă.
Striaţiile identificate pe tăieturile copacilor descoperiţi la faţa locului.
Şeful Biroului I.T.S.L.F. Timişoara, Comisar Şef SURDEA HERNEA ADRIAN