Scriu acest topic datorită multitudinii de mesaje primite pe site, prin care nenumăraţi elevi sau studenţi, în special domnişoare,  se arată interesaţi de această “meserie”.

         Spiritul justiţiarului cu minte ageră, descris de medicul scoțian Arthur Conan Doyle în celebra sa operă Sherlock Holmes, se pare că incită din ce în ce mai mulţi tineri care ar vrea să se identifice în viitor cu acest personaj, macar într-o mică masură. Şi dacă nu este Sherlock poate fi Dexter sau alt personaj din CSI Miami sau CSI New York. Nu este nicio problemă până în acest moment, dar ce te faci atunci când privitorul din faţa televizorului la care rulează aceste producţii confundă ficţiunea cu realitatea?! El vrea defapt să calce pe urmele personajului principal din aceste filme, personaj ireal în spaţiul cotidian.

          Am făcut acest preambul pentru a evidenţia sursa eronată din care majoritatea celor ce îşi doresc acest job, se documentează. Este vorba despre “sindromul Horatio” , împrumutând acest termen de la un ilustru criminalist care afirma că „există o falsă percepţie a realităţii în rândul cetăţenilor, datorită filmelor de gen văzute la Tv. Din acest motiv criminaliştii sunt puşi în situaţia de a da explicaţii concrete persoanelor care, în calitate de parte vătămată, ne cer să identificăm autorul furtului după urmele papilare pe care acesta din urmă le-a lăsat pe cărămida cu care a spart geamul, sau pe perdeaua din dormitor”. Ori acest lucru, în practică este considerat deplasat.

          Revin la subiectul nostru şi vă întreb: credeţi că într-o cercetare la un caz important criminalistul, cum este denumit generic, se va echipa precum personajul de mai jos?

dexter_510

          Ei bine răspunsul este NU, în realitate nu se întâmplă ca în imaginea de mai sus, mai ales când este vorba despre o investigare a unui caz de omor. În realitate criminalistul, fie el tehnician sau expert, se va echipa corespunzător pentru a nu contamina sau intercontamina urmele descoperite în câmpul infracţional. Indiferent dacă afară sunt +35 de grade Celsius sau -10 grade.

       Şi ce faci dacă trebuie să cercetezi o încăpere de 4 metri pătraţi, având în nas mirosuri nu tocmai fragrante emanate de cadavrul în descompunere, din care viermii pleacă către picioarele tale? Imaginea aceasta nu e prea placută şi nu o prea vedeţi în filme, cu toate că  face parte din realitate. Ce faci atunci când trebuie să examinezi cadavrul şi întorcându-l în decubit ventral doi şoricei mai sprinteni sar pe tine din haina răposatului?  Adevărul este că şoarecii nu joacă în filme…şi nici viermii, din această cauză nu cunoaşteţi aceste aspecte.

          Să ştiţi că în astfel de cercetări, mici animăluţe de „companie” precum: puricii, păduchii sau acarienii reprezintă un  „must have”. Să nu mai vorbim de râia căpătată recent de un coleg, prin atingerea rece şi umedă a mâinilor defunctului în descompunere, în procesul de amprentare, normal.

         Munca de criminalist nu e una tocmai simplă, în care culegi zilnic lauri, criminalistica este o ştiinţă în care trebuie să îmbini cunoştinţe de fizică, chimie, biologie cu metodica, tehnica şi tactica criminalistică. Trebuie să ai mintea limpede când pătrunzi în labirintul scenei omorului, să ai privirea ageră precum un vultur şi să examinezi rapid fiecare centimetru de podea, înainte să-l calci distrugând eventuale probe.

         Dacă într-adevăr vreţi să îmbrăţişaţi această ramură ştiinţifică a poliţiei, sfatul meu este să vă documentaţi bine înainte să faceţi acest pas. Puteţi merge să cereţi informaţii şi la Serviciul Criminalistic din cadrul  Inspectoratului Judeţean de Poliţie din judeţul în care locuiţi. Poate vă schimbaţi părerea şi vă lansaţi în viaţă de pe alte piste care vă reprezintă mai mult. Sau poate chiar sunteţi viitori mari criminalişti, nu vreau să vă influenţez în luarea deciziilor ci doar să ma asigur că cunoaşteţi „rigorile” acestui job.

    Poate sunteţi buni chimişti, geneticieni, sau biologi sau aveţi într-adevăr înclinaţii spre o anumită ramură a criminalisticii, în domeniul expertizelor criminalistice, portret robot (Imagetrak), dactiloscopie (AFIS), poligraf, IBIS, cercetarea la faţa locului..etc., eu vă doresc multă baftă şi vă prescriu mai jos o „reţetă” , a succesului sper, pe care ar trebui să o urmaţi pentru a vă trata de sindromul Horatio si a pătrunde în tainele criminalisticii veritabile.

Ca să ajungi criminalist trebuie să urmezi următorii paşi şi să fi înconjurat de mult noroc:

       Se ia un tânăr cu perspective şi se trece obligatoriu printr-o şcoală de poliţie. Poate fi Academia de Poliţie, Şcoala de agenţi de poliţie de la Câmpina sau cea de la Cluj. Mai departe intervine hazardul, trebuie să ai noroc ca în respectiva şcoală de poliţie să se facă o calsă sau mai multe cu profil criminalistic. Acest lucru depinde de sitauţia operativă din întreaga ţară. În urma unei analize bine documentate, înaintată către aparatul central, de fiecare Serviciu Criminalistic Judeţean, analiză ce cuprinde disponibilitatea funcţiilor (dacă acestea există), se va lua sau nu decizia înfiinţării unei clase de criminalistică. În această clasă se va intra tot în urma unui examen.

        Îmi place să spun lucrurilor pe nume, de aceea vă informez că nicio facultate sau masterat, fie el şi de criminalistică nu va constitui biletul vostru de intrare în domeniu cu o singură excepţie: cazul în care Institutul Naţional de Criminalistică va organiza examen de încadrare din sursă externă, adică dintre civili, pentru diferite posturi de lucru în laborator precum: chimist, biolog, etc.

      Mulţi visează să ajungă direct experţi criminalişti, ori acest lucru este posibil doar după parcurgerea unui „stagiu” de pregătire şi lucru efectiv în domeniu timp de 4 ani, în care trebuie să efectuezi expertize criminalistice pe una dintre specializările cuprinse în  legea 156/2011. Calitatea de expert criminalist autorizat se va obţine în urma promovării unui examen dat din domeniu de expertiză pe care vrei să devi expert.

Conform unor noi reglementă agenţii de poliţie care lucrează în cadrul Serviciilor, Birourilor şi Formaţiunilor Criminalistice nu pot susţine examenul în vederea obţinerii brevetului de expert criminalist autorizat, fiind consideraţi tehnicieni criminalişti.Experţi criminalişti sunt consideraţi doar ofiţerii de poliţie, care au promovat examenul de expert criminalist pe una din specializarile date.

Notă* Nu există facultate de criminalistică!

Sper ca am oferit răspunsurile aşteptate tuturor persoanelor care mi-au scris  cu precizarea că ideile exprimate anterior nu reprezintă o poziţie oficială a autorităţilor competente în acest domeniu.

Cine mai vrea să devină criminalist după ce a citit acest topic?