Ştiinţa Criminalisticii pune la îndemâna organelor judiciare metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice destinate strângerii tuturor probelor necesare stabilirii adevărului[1]. Criminalistica oferă în esenţă, instrumentele ştiinţifice destinate conturării elementelor constitutive ale infracţiunii, identificării făptuitorului şi aplicării unei pedepse potrivit vinovăţiei sale.Cercetarea la faţa locului se înscrie printre activităţile de bază ce contribuie în mod substanţial la aflarea adevărului în cauză, de ea depinzând lămurirea problemelor referitoare la faptele şi împrejurările acesteia, inclusiv cu privire la persoana făptuitorului[2].Ea permite găsirea unor dovezi importante. De asemenea, ne poate arăta şi felul în care locul faptei a putut transmite urma asupra persoanei sau a instrumentelor folosite, pentru a face o asociere între locul faptei şi prezenţa unei persoane în acel loc. Stabilirea judicioasă a ambianţei urmelor permite formarea unei reprezentări cu privire la împrejurările comiterii faptei.

O cauză de omor!

În acest sens prezint activităţile desfăşurate pe parcursul unei cercetări la faţa locului unde coroborarea unor probe ştiinţifice a permis probarea comiterii unei fapte de omor, astfel Inspectoratul de Poliţie al judeţului Timiş a fost anunţat prin intermediul dispeceratului 112 de faptul că în localitatea BV din judeţul Timiş, în imobilul cu numărul 22, a fost descoperită o persoana decedată, de sex feminin, care prezină o serie de leziuni, evidente şi mai multe urme de sânge prin toate încăperile casei respective.În urma apelului a fost dirijat către locul faptei un echipaj al poliţiei, care odata sosit la faţa locului a confirmat cele sesizate şi a luat primele masuri de protejare a locului faptei.Criminaliştii ajunşi la locul faptei au constatat că în prima cameră a imobilului, pe jos, se află cadavrul unei persoane de sex feminin, cu multiple răni şi mai multe urme cu aspect de sânge, descoperite, atât lângă victimă, în preajma victimei cât şi in interiorul camerelor, respectiv al holului de acces în locuinţă.

S-a stabilit că victima se numeşte P.S.E. şi este proprietara locuinţei respective, ea ocupându-se în principal cu creşterea pasarilor si a animalelor.Examinând locul faptei s-a constatat că sistemul de închidere şi asigurare a locuinţei nu prezintă urme de forţare, fiind în stare de funcţionare şi gasit în poziţia deschis.În continuare criminaliştii au procedat la fixarea locului faptei şi la examinarea încăperilor imobilului, fiind colectate mai multe probe. Împreună cu medicul legist s-a trecut la examinarea sumară a cadavrului fiind descoperite mai multe plăgi liniare cu lungimea de 2-3 cm, plăgi penetrante, plasate atât în părţile descoperite ale corpului cât şi în celelalte părţi acoperite de îmbrăcăminte, urmele având corespondenţă prin toate obiectele de îmbrăcaminte ale victimei.

În acest timp s-au emis o serie de ipoteze de lucru, între care, era şi aceea că autorul sau autorii faptei erau cunoscuţi ai victimei, care au fost primiţi în casă cu acordul acesteia şi că pe hainele acestora ar putea să existe urme de sânge provenind de la victimă, datorită multitudinii de urme cu aspect de sânge descoperite în imobil , urme descoperite atât sub forma unor bălţi (lânga victimă) cât şi urme forma (majoritatea dinamice) pe diferite obiecte de mobilier cât şi pe uşile încăperilor casei, ceea ce presupunea intrarea în contact a autorului (autorilor) atât direct cu victima cât şi indirect cu aceste obiecte din locuinţă.

Pe parcursul investigaţiilor şi a examinării locului faptei au fost descoperite în cele două încaperi ale locuinţei, o serie de documente (adeverinţă medicală, factură telefonică şi scrisori) care apraţineau unui anume B.E. de 33 de ani, despre care s-a aflat că obişnuia să o viziteze frecvent pe victimă.În acest sens s-a luat măsura dispunerii unei verificări pe raza localităţii BV, pentru a fi identificat suspectul, care se ocupa cu creşterea animalelor localnicilor.

Continuarea cercetărilor în imobilul unde a fost descoperită victima a dus la descoperirea unui cuţit fără plăsele, găsit în cenuşa din interiorul sobei cu lemne aflată în prima cameră a imobilului. La o examinare sumară medicul legist a concluzionat că rănile descoperite pe suprafaţa corpului victimei ar fi putut fi produse cu acest cuţit, dimensiunea şi forma plăgilor având corespondenţă în dimensiunea şi forma cuţitului descoperit.În acest timp investigatorii din teren ne-au anunţat că în cladirea dezafectată a cântarului de animale de la fostul C.A.P.  din localitate, cladire aflată la aproximativ 700-800 de m de locuinţa victimei, pe dealul învecinat,  a fost descoperit cadavrul numitului B.E., care era spânzurat în interiorul unui grajd anexă.Având aceste informaţii s-a procedat la efectuarea cercetării la faţa locului în cladirea fostului cântar de animale, unde a fost descoperit cadavrul uni bărbat spânzurat de grinda centrală a încăperii, fiind folosit în acest scop un şnur împletit din rafie de culoare alba.Cadavrul era îmbrăcat în haine destul de curate şi cu cizme din cauciuc. Am examinat cu atenţie cadavrul şi hainele acestuia pentru a descoperii eventualele urme de sânge, care ar putea face legătura cu fapta investigată anterior.

Deşi după descoperirea cadavrului numitului B.E., ale cărui documente au fost gasite în casa victimei P.S.E., au aparut şi alte informaţii privind concubinajul acestora, precum şi faptul că aceştia se certau destul de des  iar în unele situaţii B.E. a ameninţat victima că o va omorî pentru ca „acesta să nu mai cunoască şi alt bărbat”, se reliefa obligaţia criminaliştilor de a descoperi elemente care să probeze prezenţa lui B.E. în casa victimei la momentul critic, respectiv în momentul comiterii omorului.Au fost examinate amănunţit toate elementele de îmbrăcăminte ale numitului B.E. şi cizmele din cauciuc, nefiind evidenţiate urme care să aibă aspect de sânge, contrar chiar, aceste haine erau curate şi încălţămintea (cizmele) părea aproape nouă.S-a procedat imediat la examinarea amanunţită a cadavrului, fiind îndepărtate o parte din haine şi scoase cizmele. În urmea îndepărtării, cizmelor şi a ciorapilor s-au descoperit pe picioarele cadavrului (pe tălpii, pe degete şi pe unghiile picioarelor) urme cu aspect de sânge, care au fost recoltate şi care ulterior prin analize sau dovedit a fi urme de sânge care apartinea victimei P.S.E..

Descoperirea acestor urme de sânge pe picioarele lui B.E., a dovedit faptul că acesta se afla în momentul critic al faptei de omor, în locuinţa victimei P.S.E. iar descoperirea ulterioară şi a unui sălaş de ciobani unde acesta si-a schimbat hainele înainte de a se sinucide, haine pe care au fost descoperite mai multe pete de culoare brun roşcată, dovedite ulterior ca fiind urme de sânge, care provin de la victima omorului, a dovedit că pe parcursul cercetării locului faptei criminaliştii trebuie să insiste de fiecare dată pe examinarea amanunţită a locului faptei şi a cadavrelor, astfel încât toate probele descoperite să poată fi asamblate într-o imagine finală cât mai completă şi mai complexă a locului faptei.Problemele ce se impun a fi lămurite în cursul cercetării infracţiunilor de omor prezintă un caracter complex şi variat, deoarece omorul săvârşit atât în formă simplă, cât şi în formele agravate prezintă o multitudine de modalităţi de săvârşire. Indiferent de specificul fiecărei infracţiuni în parte, organul de cercetare trebuie să aibă în vedere anumite aspecte ce se impun a fi clarificate în fiecare caz.

În general aceste probleme se referă la cauza nemijlocită a morţii ; dacă este vorba de un omor, de o sinucidere, de un accident sau dacă moartea se datorează unei boli; când a avut loc omorul şi unde; dacă locul unde a fost descoperit cadavrul corespunde locului omorului sau nu; ce procedee s-au folosit pentru cauzarea morţii, ce instrumente s-au folosit, ce substanţe; dacă la săvârşirea omorului s-a folosit acte de cruzime, bestialităţi; cine este cel omorât; cine este persoana care a săvârşit omorul şi cu complicitatea cui? ; care a fost motivul şi scopul omorului.

[1] E. Stancu – „Criminalistică” vol. II, „Elementele de tactică şi de metodică criminalistică”, Facultatea de Drept, Bucureşti, 1983, pag. 219

[2] V. Bercheşan, C. Pletea şi Eugen I. Sandu – „Cercetarea la faţa locului” în „Tratat de tactică criminalistică”, Ed. Carpaţi, Craiova, 1992, pag. 26

Comisar Şef de poliţie Adrian SURDEA HERNEA

Seful Biroul de Investigare Tehnico Stiintifica a Locului Faptei
(preluare si adaptare din Revista Romana de Criminalistica)