Activitatea de investigare tehnico-ştiinţifică desfăşurată la faţa locului de către specialiştii criminalişti ai Poliţiei Române presupune o serie de activităţi specifice în funcţie de natura cazului cercetat. Atenţia tuturor criminaliştilor care desfăşoară astfel de activităţi trebuie orientată în perioada imediat următoare către armonizarea metodologiilor de lucru în acest domeniu cu standardele şi recomandările Comitetului de Miniştrii pentru statele membre ale Consiliului Europei.
În urma întâlnirilor de lucru avute între specialiştii din domeniul medicini legale şi criminalişti pe baza documentelor puse la dispoziţie am concluzionat că armonizarea standardelor conţinute în instrumentele legale internaţionale din domeniul identificării cadavrelor trebuie asimilate şi aplicate şi de specialiştii criminalişti care investighează astfel de cazuri, totul pentru a asigura o cât mai mare credibilitate actelor procedurale întocmite şi care să fie utile din toate punctele de vedere atât la nivel naţional cât şi internaţional.

Astfel, în domeniul activităţilor de investigare a locului faptei care au ca obiect principal unul sau mai multe cadavre, indiferent de cauza decesului, dar care intră sub incidenţa cercetării tehnico ştiinţifice criminalistice şi a investigaţiilor judicare ( omoruri, lovituri cauzatoare de moarte, pruncucideri, accidente de circulaţie, incendii, sinucideri, accidente de muncă ş.a.) apar ca reguli de urmat unele prevederi din Legea 459 din 2001 privind „Organizarea activităţii şi funcţionarea Instituţiilor de medicină legală în România” coroborate şi în concordanţă cu Recomandarea nr. R(99)3  a Comitetului de Miniştri pentru statele membre ale Consiliului Europei din 02.02.1999 şi cu „Ghidul identificării victimelor dezastrelor”, adoptat de Interpol în 1997.

Aceste reguli de urmat conţin printre altele referiri la toate etapele care compun o astfel de investigaţie complexă, dintre acestea amintind :

Principii generale

–     în cazul unei morţi violente sau suspecte, medicul care a venit primul în contact cu cadavrul trebuie să anunţe autorităţile competente, acestea din urmă decizând dacă se impune efectuarea unei autopsii medico-legale;

–      în cazurile de omucidere sau de moarte suspectă, expertul medico-legal trebuie informat fără întârziere şi trebuie ă se deplaseze la locul unde a fost descoperit cadavrul, având acces imediat la locul faptei;

–      trebuie să existe în permanenţă o coordonare perfectă între criminalişti, experţii medico-legali şi organele judiciare.

Examinarea cadavrului (rolul Poliţiei) – aspecte criminalistice :

  • fotografierea corpului în poziţia în care a fost descoperit;
  • să se asigure că toate urmele sunt înregistrate şi că toate probele sunt ridicate pentru examinările ulterioare;

–      în colaborare cu expertul medico-legal, să realizeze toate activităţile care ţin de identificarea cadavrului;

–      să protejeze mâinile şi capul cadavrului cu ambalaje, din hârtie în vederea recoltării ulterioare a probelor în cadrul laboratorului medico-legal.

Transportul cadavrului

–     transportul cadavrelor în vederea necropsiei se asigură, de la locul faptei până la morgă, cu vehicule special destinate, din în dotarea unităţilor medico-legale, sau cu alte mijloace speciale;

–    transportul cadavrelor (pe orice distanţă) nu se poate efectua decât în huse din plastic închise;

–     în cazul cadavrelor în stare avansată de putrefacţie, husele de transport vor fi impermeabile.

Identificarea cadavrului

  • în toate cazurile, trebuie asigurată identitatea cadavrului prin aplicarea unei brăţări de identificare (la mâna dreaptă) pe care să figureze data descoperirii cadavrului, datele de identificare şi persoana sau autoritatea care a consemnat datele.
  • aplicarea brăţării de identificare trebuie asigurată de către unităţile sanitare (în cazul decesului în aceste unităţi), lucrătorii de poliţie şi medicii legişti;
  • odată aplicată, brăţara de identificare nu se mai înlătură, nici cu ocazia înhumării;
  • eventualele corecţii ale datelor de identitate se fac prin aplicarea unei alte brăţări , fără îndepărtarea brăţării/brăţărilor deja aplicate;
  • nu se admite transportul cadavrelor fără brăţara de identificare.
  • identificarea vizuală – realizată de către rude sau persoane din anturajul decedatului;
  • efectele personale, (descrierea hainelor, a bijuteriilor şi a conţinutului buzunarelor) trebuie înregistrate şi descrise cu toate detaliile;
  • caracteristicile fizice – trebuie înregistrate la examinarea externă şi internă;
  • examinarea dentiţiei – dacă este cazul aceasta trebuie efectuată de către un stomatolog cu experienţă medico-legală;
  • identificarea antropologică – se efectuează când corpul este scheletizat sau în stadiu avansat de descompunere;
  • amprente papilare  – prelevate de un specialist criminalist şi verificate în bazele de date ale poliţiei;
  • identificare genetică – acest tip de identificare trebuie realizat de un expert în genetică medico-legală.

Criterii de identificare a cadavrelor

Din cele enumerate mai sus rezultă printre altele, necesitatea şi obligativitatea  aplicării de către organele de poliţie a brăţării de identificare, în cauzele în care au intrat în contact cu una sau mai multe persoane decedate, direct, odată cu sosirea la faţa locului în cazurile cercetate.

Aplicarea brăţării de identificare se impune ca una dintre primele activităţi ce se vor executa în debutul fazei dinamice (după finalizarea fazei statice a investigării locului faptei şi fixarea prin fotografiere şi videofilmare  judiciară a locului faptei).

La nivelul Biroului de Investigare Tehnico-Ştiinţifică a Locului Faptei Timiş au fost achiziţionate astfel de brăţări de identificare şi s-a procedat la aplicarea acestora la toate cadavrele care au făcut obiectul investigării tehnico-ştiinţifice criminalistice la faţa locului.

Imediat după sosirea la locul investigaţiei, criminalistul a efectuat activităţile specifice de fixare a locului faptei prin fotografiere (videofilmare) după care a procedat la identificarea victimei (cadavrului) pe baza documentelor aflata asupra sa,  prin declaraţiile aparţinătorilor, ori a altor persoane ce s-au aflat în legătură cu decedatul.

Datele obţinute în cursul investigaţiilor despre identitatea cadavrului au fost înregistrate pe cartonul plasat în folia transparentă a brăţării. În cazul cadavrelor cu identiaite necunoscută, se vor face menţiuni cu privire la sexul cadavrului data şi locul descoperirii.

După înregistrarea acestor date, brăţara, este aplicată şi sigilată prin închiderea capsei de unică folosinţă (nedetaşabilă) la nivelul încheieturii de la mâna dreapta. Materialul plastic din care este confecţionată brăţara împiedică degradarea acesteia în timpul transportului ori datorită condiţiilor improprii de păstrare a cadavrelor sau după înhumare.

Pentru o mai bună percepere a acestei activităţi, am impus şi efectuatea unei fotogafii de detaliu care să prezinte modul şi locul de aplicare a brăţării de identificare a cadavrului. Executarea unei fotografii de detaliu a mâinii purtătoare a brăţării acordă un plus de siguranţă acestei activităţi desfăşurate la locul faptei sau în incinta laboratoarelor medico-legale şi consemnată obligatoriu în cuprinsul procesului verbal de cercetare la faţa locului.

Aplicarea acestei brăţări a fost privită la început cu scepticism, nefiind înţeles rolul acesteia. El poate fi rezumat la câteva aspecte :

  • indicarea cadavrului ca obiect al unei investigaţii criminalistice;
  • consemnarea identităţii cadavrului;
  • consemnarea datei şi locului descoperirii cadavrului;
  • în cazul existenţei mai multor cadavre (accidente, explozii, incendii, catastrofe etc), devine aproape imposibilă confuzia datelor de identitate ale acestora;
  • în cazul exhumării, confirmarea faptului că respectivul cadavru este cel care face obiectul cererii de exhumare.

În prezent la nivelul Biroului de Investigare Tehnico-Ştiinţifică a Locului Faptei Timiş, s-a înţeles importanţa aplicării acestor brăţări de identificare, fapt ce a dus la permanentizarea acestei activităţi în cazul investigării criminalistice ce privesc cadavre cu sau fără identitate cunoscută.

Asist. univ. Loredana Gabriela STANA

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” Timişoara

Comisar Şef Adrian SURDEA HERNEA

Şeful Biroului de Investigare Tehnico-Ştiinţifică a Locului Faptei Timiş