Absolvent masterat criminalistică Nicoleta BĂLĂCEANU

         Dependența de droguri este un fenomen de anvergură prin caracterul său dinamic și schimbător care afectează toate grupele de vârstă, dar predominant pe cea a adolescenților și tinerilor. Folosirea drogurilor a devenit în zilele noastre un fenomen de grup, atingând toate categoriile socio-culturale, fără excepție.

            În ultimii ani ai existenței noastre, traficul, consumul și fabricarea drogurilor a devenit o problemă care transcede dincolo de limitele înguste ale gândirii individuale și colective. În plan criminalistic, infracțiunile în care sunt implicate stupefiantele sunt pe zi ce trece tot mai numeroase, mai complexe și mai dificil de contracarat. Drogurile sunt substanțe create artificial de om,  atât prin extracție, cât și prin sinteză chimică, efectele lor fiind mult mai puternice decât ale plantelor de la care provin.

Consecințele nefaste ale consumului unor astfel de substanțe ori produse – afecțiuni organice și psihice grave, depersonalizarea și degradarea omului – asociate frecvent cu săvârșirea unor infracțiuni grave – omoruri, tâlhării, violuri, ș.a. – fac din „beția albă”, unul din principalii factori de mortalitate.

Dacă ar fi să sintetizăm efectele consumului de droguri asupra societății, situația s-ar prezenta astfel:

Stupefiantele au multiple efecte asupra întregului organism uman, unele dintre aceste efecte fiind nefaste.

Consumul periodic de stupefiante duce la apariția tulburărilor respiratorii, scăderea în greutate, probleme ale constipației, iar la femei apar menstruații neregulate. Afecțiunile psihice ce pot să apară sunt : oboseală extremă, schimbări ale stării de spirit, anxietate, depresie, insomnie, iritabilitate, paranoia.

Fumătorii de marijuana se aseamănă cu fumătorii de țigări, din punct de vedere medical au aceleași probleme la nivel respirator, ei fiind expuși infecțiilor pulmonare, însă riscul este mult mai mare decât al celor din a doua categorie pentru că marijuana conține un număr mai mare de substanțe toxice, cancerigene. Studiile au arătat că consumul regulat de marijuana și pe o perioadă îndelungată poate duce la apariția cancerului, în special la nivelul gâtului.

Ecstasy (M.D.M.A.) un derivat metamfetaminic care a înlocuit M.D.A. (drogul adevărului-metildioxiamfetamina) și M.D.E.A. (metildioxietilamfetamina), ultilizat în special în cadrul „rave”-urilor datorită dezinhibiției (favorizează intimitatea) și stării euforice pe care le produce, este considerat „drogul dragostei”, deși în realitate nu are proprietăți afrodisiace și nici nu îmbunătățește performanța sexuală. Acest „drog de discotecă”se prezintă sub formă de comprimate (albe sau cafenii) ori alte capsule, în care sunt frecvent incluse și alte substanțe active (cafeina, phenciclidina etc. ).

Pe lângă efectele euforizante și dezinhibante ce urmează scurtei perioade inițiale de dezorientare, când înlătură autocenzura socială favorizând apropierea și comunicarea cu diverse persoane din grupul respectiv, drogul induce o stare de epuizare și de depresie cu somnolență.

Tetrahidrocanabinolul (T.H.C.) este principalul psihoactiv conținut în cannabis sau cânepă (cânepa Bombay, cânepa indiană, cânepa de iarbă), plantă ierbacee care poate ajunge la 6-7 m înălțime.

Produsele obținute din cânepa indiană pot fi administrate sub diverse forme, pe cale respiratorie: fumat- hașiș în pipe, marijuana în țigări, inhalat, prizat; digestivă: pilule, siropuri, șerbet și determină ca element caracteristic, pe fondul stării euforice de bine general în care subiectul se simte protejat, un râs nestăpânit, convulsiv, alternând cu stări de calm și introspecție.

Ulterior se produce deteriorarea funcției gândirii, cu trecerea de la o idee la alta, fără a avea legătură între ele, cresc dimensiunile tempo-spațiale (minutele devin ore, distanțele se măresc), instinctele sunt dezinhibate, fond pe care se pot contura deliruri diverse, uneori cu urmări grave și irepetabile. În timp se intalează o stare de pasivitate, cu reducerea instinctului de conservare ( nu se alimentează, nu reactionează în fața pericolului), insomnie, dezorientare tempo-spațială, indiferența față de anturaj, care conduc inevitabil în cazul continuării administrării, la degradarea psihică și fizică.

Halucinogenele sunt substanțe naturale sau de sinteză care induc  „o stare psihică anormală, sub imperiul căreia individul are senzația că percepe lucruri sau situații de fapt inexistente”(C. Gorgos) denumite halucinații.

Substanțele halucinogene, denumite și psihodisleptice, induc și halucinații, dar și halucinoze, ce trebuie diferențiate de modificările perceptuale relaționale cu somnul și denumite în mod impropriu halucinații (hipnagogice, la pasajul veghe-somn și hipnopompice, la pasajul somn-veghe).

Întrucât pe lângă halucinații, substanțele psihodisleptice generează și depersonalizare, precum și o distorsionare a percepției binomului spațiu-timp, determinând manifestări de intensitate psihotică asemănătoare schizofreniei, aceste substanțe fără efect terapeutic (nemedicamentoase) au fost denumite și substanțe schizofrenomimetice.

Efectul halucinogen se produce la doze mici, ceea ce favorizează apariția intoxicațiilor cu consecințe uneori letale. Deși nu induc dependență fizică, datorită efectului psihic marcat, caracterizat printr-o euforie patologică, determină dependența psihică intensă, ceea ce justifică includerea acestor substanțe în categoria drogurilor.

Analizând efectele asupra organismului ale câtorva dintre cele mai întâlnite droguri în rândul consumatorilor tineri și foarte tineri, am putut observa și simptomele toxicomanilor în funcție de stupefiantul folosit.

Pentru identificarea toxicomanilor în mod operativ, până la efectuarea unei investigații medico-legale, trebuie să știm următoarele:

–          Când se apropie momentul injectării sau ingerării, deci nevoia de drog, la toxicomani apar simptome ca: lăcrimări, rinoree, dureri, mâncărimi, stări de teamă, transpirații, frisoane, dilatarea pupilelor, irascibilitate, agitație, nervozitate;

–          Toxicomanii aflați sub influența stupefiantelor sunt somnolenți, apatici, puțin comunicativi, privesc în gol și se izolează pentru a „gusta plăcerea”  stupefiantelor;

–          Diversele obiecte aflate în preajma drogatului, asupra sa ( pipe cu care s-a fumat, resturi de țigări, fiole groase etc.) sau mirosurile specifice îi pot trăda pe cei care au consumat stupefiante;

–          Urmele lăsate de instrumentele de administrare (înțepături, cruste, cicatrice etc.) pe membrele superioare sau inferioare sunt indicii că este vorba de toxicomani, ceea ce presupune examinarea medicală.

De asemenea, identificarea toxicomanilor este posibilă și pe baza registrelor aflate la proprietarii de farmacii și angajatii acestora, a rețetelor cu timbru sec onorate de policlinici, spitale și farmacii în care, pentru aceeași persoana, sunt trecute, la intervale de timp scurte, diagnostice diferite, a carnetelor de evidență a rețetelor cu timbru sec distribuite medicilor, care pot duce la descoperirea unor fictivități și falsuri sau prescrieri de stupefiante fără a fi necesare. Aceste date pot fi depistate prin verificarea pe teren a datelor înscrise în carnetele respective.

Concluzii

            Definită prin nerăbdare, civilizației din care facem astăzi parte îi curge timpul altfel. Acesta se reduce la dorință, satisfacere și exasperare. Pe acest fond, drogul aduce cu sine iluzia de a avea totul dintr-o dată.

Nu o investigare atentă și corectă va estompa acest fenomen, nu forurile românești și internaționale vor da rezultatele cele mai bune în ceea ce privește consumul și traficul de droguri.

Nu! Educația este cea care dă tonul unei civilizații. O civilizație a modului în care ne trăim propria viață și în care trăim viața celorlalți. Să ne aducăm copilul de astăzi pentru a nu deveni narcomanul de mâine!