Criminali în serie – Serial killer
Criminalistic.ro February 5th, 2011Fascinaţia de care se „bucură” din ce în ce mai mult personalitatea psihopatică a „serial killer-ului” în spaţiul investigaţiei ştiinţifice pe de o parte, cât si încurajatoarele încercări în materia profiler a unor talentaţi psihologi şi criminalişi, pe de altă parte, ne face să trecem în revistă, într-o abordare sintetică o serie de opinii de specialitate ca suport în propriile noastre experienţe confirmate în parte de literatura criminologică anglo-saxonă.
Explicaţii etiologice de natură psihanalitică în motivaţia criminală la serial killer
Opinând pentru definirea crimei în serie ca reprezentând uciderea de victime disparate în timp, de la zile, săptămâni, sau luni între ele, comise cu relativ acelaşi mod de operare şi de către acelaşi autor în funcţie de determinările pulsionale imprevizibile ale dicteului sau genetic activate conjunctural, vom considera că : procesul repetitiv este posibil a fi explicat la criminalii în serie prin defectarea instinctualităţii de tip sexual, în sensul formării unui mecanism repetitiv, hormonal, contituţional, care presează ciclic, determinând tensional orientarea sexuală cathariscă în direcţia violului cu suprimarea vieţii şi pe care, episodic, psihopatul sexual, deşi o conştientizează critic, nu o poate controla, deturna sau stăpâni.
În sprijinul acestor realităţi constatate de noi, cu prilejul propriilor noastre invetigaţii, găsim excelentă exemplificarea autorilor american Robert K. Ressler şi Tom Shachtman care, în bibliografia selectivă se referă la mesajul disperat al criminalului în serie Wiliam Heirenes, student al universităţii din Chicago, care cu rujul uneia dintre victime scrisese pe o oglindă:”pentru numele lui Dumnezeu, arestaţi-mă până nu mă apuc din nou.Nu mă pot abţine!” Înţelegerea motivaţiei criminale şi mai ales orientarea predictivă ( din păcate nu si cu certitudine predictibilă ) este totuşi extrem de utilă în identificarea şi capturarea urgentă a serial killerilor, înainte ca aceştia să o comită din nou. De aici importanţa de excepţie a identificării amprentei psihocomportamentale în baza căreia se descrpinde ştiinţa şi arta în materie, căci din experienţe proprii confirmate integral de şcoala anglo-saxonă, o mare parte a efortului trebuie canalizat spre întelegerea motivaţiei criminalului pentru că, „cei care nu ucid pentru bani se deosebesc fundamental de ceilalţi asasini. Ucigaşii şi violatorii nu caută profitul, ei caută dimpotrivă, un fel de plăcere, perversă fără doar şi poate, dar pe care am putea să o înţelegem”. Un serial killer este permanent motivat ( se află sub presiune tensională orientată sexual ) de frustraţie repetitivă, el rămâne mereu în deficit catharsic insuficient pentru că, de fiecare dată, crima cea mai recent finalizată nu reuşeşte să-i satisfacă în întregime fantasmele ( acest deficit hedonic retensionează relaţia individului în sfera sexual-motivaţională, în sensul că din acel moment, acesta proiectează o nouă faptă, jocul fantasmelor fiind orientat către obţinerea de această dată – în proiecţia sa- a catharisului deplin ) . Exemplu : „ La naiba, am omorât-o prea repede. Nici nu am avut timp să profit. Trebuia să o torturez prea mult, altfel ar fi trebuit să o fac, trebuia să o sodomizez….etc” Cultivat de asemenea gânduri, ucigaşul îşi anticipează deja viitoarea victimă, care, de această dată, va fi perfectă, nimic altceva ca şi fapt constatat de noi, decât perpretua şi mereu iluzoria proiecţie a făptuitorului serial killer, de a-şi apropia realitatea criminală de propriile fantasme.
Profil de personalitate şi modul de opreare la criminalul în serie de tip organizat ( de regulă psihopat sexual-crime comise cu premeditare )
– capacitate de adaptare şi improvizaţie excelente ( de regulă având un IQ peste medie ); – posedă joc actoricesc ( în copilărie a fost copil problemă, obraznic, agresiv, cu preocupări sexuale precoce ); – caută compania altora, în grup este în largul său; – manifestă atitudini provocatoare, sfidătoare, de regulă are servicii care cer calificare, dar pe care le părăseşte repede datorită atitudinii sale conflictuale şi revendicative ); – nu interiorizează complexe de inferioritate ( subapreciază sau sfidează poliţia, experţii psihologi, crezându-se superior, inteligent şi abil ) ; – dezvoltă simptomatologie de tip paranoic: seducător, persuasiv, creează legende credibile; – de regulă are relaţii multiple, dar puţin durabile, cultivate în zona hedonist perversă, chiar masochistă pe suport sexual erotic; – în relaţiile intrepresonale este dispreţuitor ( toţi sunt nişte incapabili şi se coalizează împotriva sa, el este singurul compentent şi are soluţii la toate- lăudăros şi mitoman dispune de posibilitate de mişcare având o maşină bine îngrijită ); – se adaptează uşor circumstanţelor situaţionale; – îşi exteriorizează uşor trăirile şi sentimentele; – se profilează ca personalitate de tip „ pinotelian”, insensibiliă, egocentrică, imorală şi agresiv-excitabilă ( fără simţul onoarei, ruşinii şi sentimentului de milă, remuşcare); – capabil de a-şi perfecţiona crimele în timp conform propriilor fantasme ( trusa premeditării mai întotdeauna prezenta-plasturi,sfori, legături, cătuşe, cagulă, basma de acoperit faţa, armă, cuţit etc.) – câmpul faptei exprimă o logică, un mod de operare structurat, organizat, repetabil, gândit, premeditat, menit a asigura succes, satisfacţie – in mod obisnuit, o data violul consumat, victima, daca este lasata in viata, va purta groaza in suflet, iar amenintarile cu moartea ii va paraliza de regula, orice initiativa a denuntarii; – in violul urmat de moartea victimei, urmele sunt sterse, cadavrul este deplasat de la locul faptei si ascuns, sau distrus(combustie, macerare, etc.); – isi aduce arma proprie si nu o lasa la locul faptei dupa o crima; – sterge urmele in campul faptei(amprente, sangele de pe haine sau podele, urmele de pasi, dezbraca victima, isi ascunde sau distruge hainele, o depersonalizeaza, ascunde cadavrul, etc.); – urmareste in mass-media efectele crimei (lasa uneori bilete la locul faptei, modifica locul faptei – locul unde a fost gasit cadavrul nefiind intotdeauna si locul unde a fost comis omorul – activeaza raspunsurile provocarii sinelui si fantasmelor – catharsis-ul vanatorului); – stras legat de fetisuri – bijuteriile, obiectele cosmetice – sant oferite anturajului feminin apropiat – amante, prietene, sora, mama, etc.; – violeaza si tortureaza victimele inainte de a le ucide (in crimele cu mobil sexual), motivatia fiind ca psihopatul sexual (de regula semiimpotent) cand isi loveste, sranguleaza, inteapa, martirizeaza victima, traieste sentimentul depasirii impotentei, nemaintrand frustratia incapacitatii de a o poseda; – in mixtura cu sadismul, gemetele, tipetele, implorarile acesteia, pe fondul neputintei de a riposta, ii exacerbeaza instinctul dominator de manipulare si depersonalizare a victimei; – deseori crima apare si pe fondul unor traume personale exacerbate: concedieri, abandonare de catre iubita, etc.; – de regula semiimpotent, cu disfunctii de erectie, se manifesta violent in relatia sexuala, atunci cand comite violul, participand la actul sexual cu victima inainte de suprimarea vietii acesteia sau cu aceasta agonizanda; suprimarea vietii vicimelor se face lent, ….apare tortura cu suculente manevre de tip pervers sexual(sex oral, anal. etc.); – impotrivirea victimei declanseaza raptusul brusc afectiv-violent cu lovituri mortale.Profil de personalitate si mod de operare la serial killer-ul de tip dezorganizat
(de regula psihotic – crime comise spontan, imprevizibile, cu atac surpriza) – capacitate de adaptare si improvizatie saraca(de regula avand un QI sub medie); – stangaci, poate intra in panica sau chiar blocaj(paralizie) comportamental, starnind imediat suspiciunile anturajului si pe cele ale investigatorilor cu intuitie si simt psihologic; – de regula se deplaseaza pe jos distante lungi de mers sau apeleaza la mijloace de transport – incapabil de a-si perfectiona modul de operare in timp, actioneaza stereotip; – daca poseda autoturism, acesta este murdar, neangrijit, cu interior dezordonat(expresia personalitatii dezorganizate a autorului);– face munci necalificate si isi pastreaza cu greu slujbele;
– traieste singur, sau cu vreo matusa, unchi sau alta ruda;
– activitatea sociala, insertia profesionala si relatia de cuplu sunt sub semnul esecului;
– slab scolarizat, instruit si educat, introvertit(cuminte, docil); – traieste in izolare, crima aparand mai degraba ca o consecinta a evolutiei unui mental dezorganizat; – nu este in stare de empatie si de exteriorizare verbala a emotiilor permanent refulate(de aici si incapacitatea sa de a fi permeabil psihoterapiilor de corectie, fiind incapabil de exercitii defulatorii prin exteriorizarea verbala a framantarilor, tensiunilor si trairilor) – uneori, criminalul dezorganizat, proiecteaza asupra sa o imagine de sine deformabila(handicap, mizerie fizica, indecenta economica), fapt care-l face sa refuze societatea si sa o nege in ura si revolta; – campul faptei este neiteligibil, pare lipsit de logica si incoerenta; – nu-si premediteaza(organizeaza) actiunile, atacul este brusc, spontan; – victima este aleasa la intamplare, de regula din habitatul imediat, de foarte multe ori victima se si apara; – criminalul depersonalizeaza victima(o ignora sau o dispretuieste), ii acopera fata, i-o mutileaza, o distruge;
– pe cadavru apar semnificatii cu simbolica sexuala – agresarea, mutilarea zonelor sexuale; – de regula nu vine pregatit cu arma in campul faptei(la el “trusa de viol” fiind absenta ) iar daca totusi vine cu ea, o abandoneaza in campul faptei; -lasa foarte multe urme in campul faptei, scotoceste, rastoarna, ravaseste aparent fara logica, calca in sange, se manjeste pe haine, abandoneaza arma crimei, isi insuseste obiecte banale cu semnificatie bizara sau infantila, pe care le abandoneaza ulterior(expresia mintii sale dezorganizate); – haosul comportamental se traduce prin expresia scenei crimei, amprenta psihocomportamentala a personalitatii faptuitorului, “haosul sau mental”; – cadavrul este lasat la vedere prezentand multiple leziuni fara logica aparenta, dispuse preponderent in zonele sexuale: mutilari, muscaturi, eviscerari, intromisiuni de obiecte, etc.; – locul faptei(descoperirea cadavrului)si locul crimei(locul suprimarii vietii) de regula coincid; – poate pastra bucati, segmente de cadavru sau imbracaminte a victimei(posesii bizare); – hainele patate de sange nu sunt spalate sau curatate, sunt aruncate neglijent in debarale, magazii sau sunt lasate la vedere; – isi violeaza victima dupa ce ii suprima viata; – suprimarea vietii se face rapid, epileptic, cu lovituri dure, repetate, de regula in zona craniana sau sugrumari cu forta bratelor; – nu il intereseaza evolutia ulterioara a evenimentelor, cercetarea scenei crimei, derularea anchetei judiciare sau reflectarea in mass-media.
Identificarea. Capturarea. Probatiunea.(De unde poate proveni?!)
Tipul organizat – indici orientativi.
– poate proveni din familii de tip permisiv(traind sentimentul ca poate sa faca totul, orice ii este permis – superficialitate); – provin din randul banuitilor care comunica usor, dezinhibati, fara bariere, cu un bun coeficient empatic, duplicitar si cameleonic(cu antecedente in infractiuni marunte); – provin din randul banuitilor cu farmec personal, apti sa castige increderea victimelor; – poate proveni din familii destramate, mama toleranta, tatal absent si incantonat in exercitiul autoritatii, despartiti in fapt, concubini sau divortati, etc.;Tipul dezorganizat – indici orientativi.
– poate trai in familii indecente economic, tatal(ca autoritate)avand slujbe nesigure – poate fi identificat in familii cu pronuntat grad de violenta domestica, fiind supus frecvent unor violente, pedepse corporale si umilinte; – poate fi identificat din randul persoanelor izolate, cu experiente personale si de cuplu esuate; – poate sa fi avut in antecedente infractiuni ca: furturi marunte, distrugeri, etc. Identificarea si probatiunea se fundamenteaza pe cercetarea la fata locului, investigatii,perchezitii si jocuri operative: – se cauta elementele caracteristice trusei de viol: legaturi, plasturi, cagule, catuse, spray-uri paralizante, arme, etc.; – se cauta si se cer explicatii justificative asupra unui obiect cu valoare simbolica(fetisuri), bijuterii, vestimentatii, lenjerie, lenjerie, posete, cosmetice, peruci, etc.; – se investigheaza cercul de prieteni, rude(mame, surori, amante, sotii), cerandu-se explicatii ale provenientei unor bunuri primite cu titlu de cadou sau vandute(ceas, bijuterii, cosmetice, etc.);– se cauta caiete, jurnale, carti, articole sau fotografii de cuplu;
– se intra in memoria calculatoarelor, golindu-se informatia – auditiva, vizuala. etc.; – se cauta scotocindu-se, sacosele, gentile de voiaj, geamantanele; – se identifica obiecte de provenienta critica: ceas de dama, ruj, peruca, agende, bijuterii, etc.; – in experienta personala – Stroe, Puia, Pascu, etc., exploatand un lux de corpuri delicte apartinand victimelor, toate fiind gasite similar explicatiilor la care ne referim; – se identifica articole de imbracaminte uzuala: blugi, haine sport, fibre vegetale, pete(sange, sperma, sputa, fecale, etc) si manjituri; – se ridica bilete de tren, facturi de hotel, note telefonice, fotografii, casete, dischete, etc.;
TUDOREL BUTOI-Psiholog Criminalist
Revista de Criminalistică, nr.2/2005
February 5th, 2011 at 8:52 pm
trebuia sa notezi: nu e de citit seara!
interesant, oricum.
July 11th, 2011 at 11:07 pm
foarte interesant:)
December 18th, 2011 at 10:54 pm
Doi psiho-criminalisti romani de renume, Tudorel Butoi si Nicolai Zamfirescu PhD!
Daca cunosc mai in amanuntit munca Dl.Zamfirescu, din pacate nu am avut ocazia prea des sa citesc materialele Dl.Butoi si este chiar o surpriza placuta sa ii cunosc metodologia de abordare.
Ceea ce as adauga la articolul Dl.Butoi: nu toti serial-killers sint organizati/dezorganizati intr-u totul. In cele mai multe cazuri, un criminal prezinta elemente caracteristice ambelor ‘personalitati’ si acestea sint cele mai dificile cazuri de rezolvat. Este asa zisul tip ”mixed”.
O astfel de diferentiere ‘organizat/dezorganizat’, este folositoare dar trebuie aplicata cu precautie. De asemenea, trebuie sa se ia in considerare si rolul victimei in stilul infractional al criminalului pe radex-ul of serial murders.
April 9th, 2012 at 7:48 pm
Interesant articolul